MENS SANA IN CORPO-RATE SANO

09c02b0fb1095af6a17fb215e3917aff

Din punct de vedere calendaristic, e oficial primavară. Chiar dacă vremea rece și ploile își mai fac de cap și ne strică uneori dispoziția, copacii în floare, zambilele și narcisele parfumate din piețe, ne dau de înțeles că vremea caldă nu e departe. În martie, luna femeii și a începutului de primavară, vă invităm să dați startul unui program de recăpătare a tonusului. Primavara este pe bună dreptate privită ca un anotimp al renașterii, al regenerării, al noilor începuturi, așadar, de ce sa nu profităm ?

Un prim pas în acest proces de reînnoire îl reprezintă detoxifierea organismului.

Detoxifierea înseamnă curațarea sângelui de toxine, atât de necesară dupa sezonul rece, când organismul nu a avut la dispoziție o gamă prea variată de fructe și legume proaspete.

Internetul abundă în informații despre acest proces de curățare a organismului și efectele sale asupra sănătății. Curele de detoxifiere pot fi mai restrictive sau mai lejere, în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Am selectat mai jos câteva reguli simple de detoxifiere, la îndemâna oricui :

  • Hidratează-te corespunzător : Bea în fiecare zi minimum 2 litri de apă plată. Acest lichid va contribui extrem de eficient la diluarea toxinelor în timpul eliminării lor. Ceaiurile de plante, ceaiul rooibos sau sucurile proaspete de legume și fructe pot fi de asemenea consumate.

  • Include în alimentația zilnică produse detoxifiante, de preferat alimente cât mai naturale, în stare crudă : fructe, legume, germeni, cereale, nuci și seminte, etc.

  • Elimină pe o perioada de timp din alimentație produsele « nocive » (prăjeli, grăsimi în exces, zahăr, alcool, cafea, etc) și înlocuiește-le cu alternative mai sănătoase (poți începe cu produsele detoxifiante prezentate mai sus). În ceea ce privește zahărul, îl poți substitui cu miere, sirop de agave, extract de stevia (în cantități moderate).

Alături de curațarea organismului, vremea frumoasă de afară ne îmbie să fim mai activi. E timpul să profităm de soare și de natură pentru a ne plimba mai mult, a face o tură cu bicicleta, cu rolele, sau de ce nu, un pic de jogging în parc. Bineînțeles, puteți practica fitnessul sau participa la clase de aerobic la sală. Pe lângă beneficiile binecunoscute ale exercițiilor fizice asupra organismului nostru, sportul este de real ajutor în reducerea stresului.

Un loc de munca în mediul corporativ presupune în principal activitate la birou, fără mișcare fizică. Continuând seria de metode de relaxare și reducere a disconfortului emoțional începută AICI , vă recomandăm cu  încredere exercițiul fizic, remediu sigur împotriva stresului implicit de la locul de muncă, precum și un ajutor de bază în îmbunătățirea condiției fizice. Sportul schimbă dispoziția, crește nivelul de energie, ajută la îmbunătățirea concentrării și relaxează atât mintea, cât și trupul. Așadar, contribuie din plin la starea de WELL BEING.

25f1fe5d46bc3187b3a20dc6e1f7089f

Pe lângă alimentația sănătoasă și exercitiul fizic, relaxarea este la fel de importantă pentru bunăstarea noastră ca femei, angajate în mediul corporate. Încearcă să îți faci timp zilnic pentru relaxare. În afară de Yoga, Meditație mindfulness, Masaj, care se pot practica și la locul de muncă, relaxarea după serviciu este esențială, deoarece delimitează clar jobul de alte aspecte ale vieții tale. Fă ceea ce îți place, fie ascultă muzică, fă o baie fierbinte, bucură-te de o ieșire cu prietenii, citește, practică un hobby sau fă ceva cu totul diferit.

Studii recente arată că includerea acțiunilor de mai jos în rutina ta zilnica, ajută la menținerea stărilor de relaxare și WELL BEING atât de necesare pentru confortul nostru emoțional.

  • Menține/reia legătura cu persoanele apropiate
  • Fii activă
  • Observă
  • învață tot timpul ceva nou
  • Dăruiește.

Sau, poți participa la unul din workshopurile Egosano de art&craft, veritabile ateliere de relaxare, unde îți poți pune în valoare latura artistică, ori îți poți descoperi o nouă pasiune : design floral, crearea de bijuterii, home decor, cake design, holiday craft, nail art etc.

Sâmbătă, 9 aprilie 2015, la centrul Egosano se va desfășura Atelierul de relaxare Simte Creează Trăiește cu tema IKEBANA MODERNĂ, susținut de Mirela Frangulea, artist handmade.

Într-un cadru relaxat, vom descifra împreună mesajele și simbolurile aranjamentelor florale tip Ikebana, așa cum sunt ele percepute de orientali, în general, și de japonezi în special. Ghidându-ne dupa elementele de teorie prezentate în cadrul atelierului, vom crea propria IKEBANA. Pentru a vă personaliza creația, vă invităm să veniți cu ce materiale doriți: vas, decorațiuni sau plante preferate.

pagină01

Redactor: Simona Tase

Sursă foto: pinterest.com

Corporate Well-being: idei și soluții

Stresul la locul de muncă reprezintă o problemă comună a zilelor noastre. Deși până la un punct este considerat « normal » în mediul profesional, stresul excesiv poate influența în mod negativ atât productivitatea și eficiența angajatului, cât și sănătatea fizică și emoțională a acestuia.

job stressCând te simți copleșit la serviciu, îți pierzi încrederea în tine și devii irascibil sau retras. Acest lucru te face mai puțin productiv, mai puțin eficace, și munca pare lipsita de satisfacții.

Iată câteva simptome ale stresului în exces, care, dacă sunt recurente, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru tine :

anxietate, iritabilitate, depresie, apatie, pierderea interesului pentru muncă, oboseală, probleme de concentrare, tensiune musculară, dureri de cap.

 Mai multe detalii despre impactul stresului asupra sănătății fizice și mentale, găsiți în articolele noastre :  Buna ziua! Stres aveți? și  Terapia antistres.

În sprijinul angajaților care se confruntă cu stresul la serviciu, a aparut conceptul de WELL-BEING sau BUNĂSTARE.

WELL-BEING = starea de a fi în confort, sănătos și fericit 

În cazul de față, bunăstarea angajaților la locul de muncă precum și gestionarea stresului, fac parte din « îndatoririle » angajatorului.

Din punct de vedere al managementului organizațional, Bunăstarea este un factor major în calitate, performanță, productivitate și, prin urmare, eficiență în afaceri și profit. O diminuare a stării de well-being a angajatului, are impact imediat asupra performanței și eficacității sale.

Tensiunea acumulată după o perioadă încărcată la serviciu este resimțită în organism ca o stare de rigiditate fizică, dureri de spate și de umeri, dureri de cap și disconfort emoțional. Ochii sunt triști, fruntea încruntată, buzele încordate, zâmbetul absent. Nimic nu ne bucură, nu mai suntem atât de prietenoși, ne retragem în interiorul nostru crezând că numai așa putem să controlăm situația. De fapt, oboseala fizică și psihică ne scad puterea de concentrare și cu cât vom încerca mai mult și mai din greu să muncim, cu atât vom pune o presiune mai mare pe umerii noștri.

Rezultatul? Apariția anxietății, a sentimentului de frică fără o cauză concretă, a sentimentului de frustrare și a nemulțumirii față de propria persoană. În relațiile cu cei dragi, suntem percepuți ca aricioși, ursuzi și dificili.

Cum putem evita disconfortul emotional? Având grijă de starea noastră de Well-being!

Relaxarea fizică și mentală = detensionarea minții și a musculaturii corpului.

Există mai multe metode de reducere a stresului la serviciu, care pot fi practicate atât în  timpul serviciului, cât și în afara orelor de program. Companiile au înțeles importanța protejării și promovării stării de well-being în rândul personalului.

Avantajele obținute de companiile care investesc în programe de well-being pentru angajații lor, constau în  creșterea motivației angajaților, fidelizarea acestora și implicit creșterea productivității.

Vă prezentăm câteva exemple de terapii de relaxare care pot fi practicate la birou:

Yoga are numeroase beneficii la locul de muncă :

relaxează mușchii, îmbunătățeste circulația, întărește sistemul imunitar, reglează respirația, calmează mintea.

distress at workyoga at work

Yoga poate fi deosebit de utilă pentru prevenirea durerilor de spate, gât și umeri cauzate de lucrul la birou, în special de lucrul la computer pentru perioade lungi de timp.

Cursurile de yoga pot avea loc înainte de începerea programului, în timpul pauzei de masă sau la sfârșitul programului de lucru.

Mindfulness este de asemenea o tehnică benefică pentru reducerea stresului la locul de muncă.

Mindfulness efectuat la birou sau într-o cameră separată:

induce sentimente de calm și bunăstare, îmbunătățește respirația, favorizează gândirea inovatoare, ajută la schimbarea obiceiurilor negative, îmbunătățește imaginea de sine, permite o viziune mai pozitivă asupra vieții.

stress-freeAngajații pot fi învățați cum să mediteze la locul de muncă și/sau ședințele de meditație pot fi conduse de un instructor calificat.

Puteți începe cu câteva exerciții de mindfulness și să citiți aici despre Mindfulness.

Masajul este o alta terapie practicată în mediul corporativ cu scopul de a perpetua starea de well-being a angajaților.

În general, maseurul se deplasează la sediul companiei care îl solicită pentru a efectua ședințele de masaj, fie la birou (masaj la gât/umeri), fie într-o încăpere separată.

Relaxarea prin artă este o metodă modernă de reducere a stresului angajaților.

Workshopurile de art&craft sunt activități excelente de teambulding, în care  angajații se pot relaxa făcând artă care să le stimuleze creativitatea într-un mediu plăcut și prietenos.

corporate workshop

Cu alte cuvinte, pot participa la o experiență unică de lucru în echipă, rezultatul fiind ceva total diferit de activitatea zilnică la locul de muncă.

Centrul de sănătate Egosano continuă proiectul Simte! Creează! Trăiește! cu o serie de ateliere art&craft pentru angajați!

Iată ce se va întâmpla anul acesta în cadrul atelierelor Simte! Creează! Trăiește! : découpage, pictură și desen, modelaj, bijuterii, fotografie, design floral, make up, împletituri de păr.

SCT_2016

Pentru a solicita oferta noastră, vă rugăm să ne scrieți la asociatia.egosano@gmail.com sau să ne contactați telefonic la tel. 0744 323469. Suntem pregătiți pentru angajați relaxați și fericiți!

 

 

Redactor: Simona Tase

Sursă foto: pinterest.com

 

 

 

Cum te simți după un Accident Vascular Cerebral

Accidentul Vascular Cerebral reprezintă una dintre primele cauze ale mortalității în România, dar și în lume, impactând viața individului pe toate axele sale majore: fiziologic, psihologic, social, dar și financiar. În țara noastră, în rândul copiilor și al persoanelor cu vârsta până în 40 de ani, AVC este întâlnit la sub 1% din populație, prevalența crescând direct proporțional o dată cu vârsta astfel: 1,8% (40-55 de ani), 4,3% (55-70 de ani) și 13,9% peste 70 de ani.

AVC

            În cadrul unui AVC, irigarea creierului cu sânge este întreruptă, ceea ce duce la o pierdere rapidă a funcțiilor cerebrale. AVC poate fi  cauzat de un cheag ce blochează vasul de sânge sau de o scădere o fluxului sanguin care alimentează regiuni din creier (ischemic) sau de o sângerare cauzată de ruperea unui vas de sânge (hemoragic). Primul tip est mai frecvent decât cel de-al doilea, deteriorarea și moartea celulelor cerebrale neoxigenate producându-se  foarte rapid (chiar și după câteva minute).

            Persoana care duce lupta zilnică cu această afecțiune suferă schimbări la nivel fiziologic atât în timpul accidentului vascular cerebral propriu-zis, cât și în perioada antecedentă acestuia. O stare generală de confuzie se instalează în timpul unui AVC, însoțită de dureri de cap. Persoana nu își mai poate controla mișcările, poate simți că părți ale corpului îi sunt amorțite sau chiar paralizate. Îi poate fi greu să se exprime și să îi înțeleagă pe ceilalți. Se întâmplă des să își piardă echilibrul și să amețească. După un AVC rămân „cicatricile” concretizate prin tulburări ale motricității, ale vorbirii, ale percepției sau ale funcționării sociale a persoanei.

            Deși schimbările la nivel fizic sunt mai bine cunoscute, psihicul persoanelor care au suferit cel puțin un AVC este în continuă schimbare. Povara unei boli, spitalizările numeroase și schimbările la care este supus pacientul îi afectează sănătatea emoțională. Dintre problemele emoționale care survin după un AVC, depresia (30%), urmată de o tulburare în exprimarea emoțiilor (20-30%), reacții catastrofale (20%), apatie, anxietate generalizată, tulburare de stres post-traumatic, frica de a nu cădea din picioare și furia se numără printre cele mai comune schimbări produse la nivelul psihicului individului. Conștientizarea faptului că boala este una ce durează o viață întreagă, a faptului că rutina zilnică, dar și planurile de viitor ale persoanei gravitează în jurul afecțiunii, dar și sentimentele de groază, anxietate sau furie conduc la instalarea depresiei. Persoana devine lipsită de energie și își schimbă comportamentele și alimentația. Își pierde interesul pentru activitățile care înainte îi produceau satisfacție, se simte neajutorată, fără speranță și dispoziția predominantă este cea tristă. Stima de sine este în continuă scădere, cel suferind simțind că nu mai este capabil să realizeze nimic, iar în cele din urmă, apar gândurile suicidare și întrebarea „Ce rost are să mai trăiesc?”.

            Apatia persoanelor care au suferit un AVC se manifestă prin lipsa acestora de entuziasm și motivație. Probabilitatea de a renunța la o activitate, un proiect în curs sau la cariera profesională crește întrucât lipsa de interes este cea care primează și influențează funcționarea individului. Labilitatea emoțională se referă la faptul că persoanele nu își mai pot stăpâni emoțiile ca înaintea accidentului vascular cerebral și sunt martorii unor schimbări intraindividuale la nivel emoțional. Dacă anumite subiecte nu provocau nicio reacție înainte, după un AVC manifestarea emoțională este mult mai intensă, chiar cu plâns. Unele persoane pot avea schimbări bruște de dispoziție, fluctuând între râs și plâns. Labilitatea emoțională este și o manifestare a depresiei, dar poate apărea și independent de aceasta. Trăsăturile de personalitate se pot schimba în urma unui AVC. Persoana poate deveni mai agresivă, iritată. De cele mai multe ori, trăsăturile deja existente sunt exagerate, însă se întâmplă și ca o persoană foarte energică să devină pasivă sau o persoană pașnică să devină agresivă.

            Prevenirea accidentului vascular cerebral este totuși posibilă întrucât afecțiunea are mulți factori de risc modificabili. Hipertensiunea și hipercolesterolemia pot fi influențate, la sfatul medicului. De asemenea, un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și fără vicii precum tutun, alcool sau droguri scade riscul unui AVC. Factorii de risc ce nu mai pot fi modificați cuprind vârsta (riscul unui AVC crește direct proporțional cu vârsta), rasa (persoanele afro-americane și hispanice au o predispoziție mai ridicată spre AVC decât cele caucaziene) și sexul persoanei (AVC e întâlnit mai des labărbați decât la femei până în 75 de ani).

În speranța că am reușit să vă facem cunoscută realitatea dureroasă în care trăiesc bolnavii de AVC, vă invităm să susțineți acțiunea noastră caritabilă „O speranță de Crăciun” care are ca scop sprijinirea a 10 cazuri sociale de persoane victime ale accidentului vascular cerebral din Galați.

Ne puteți ajuta achiziționând produse realizare manual de voluntarii Egosano (Heart-made Boutique) sau făcând o donație în contul Asociației Egosano: BANCA BCR / CONT LEI: RO75RNCB0141143188470001.

Pentru mai multe detalii despre cum vă puteți implica în acțiunea noastră caritabilă, vă așteptăm la sediul asociației din str. Regiment 11 Siret, nr. 37A, lângă stația Tribunal, Galați.

O speranta de Craciun_poster

            Bibliografie:

  • Cinteza, M., Pana, B., Cochino, E., et al. (2007). Prevalence and control of cardiovascular risk factors in Romania cardiozone national study. Maedica – A Journal of Clinical Medicine, 2(4):277-88.
  • Lincoln, N. B., Kneebone, I. (2012). Psychological Problems after Stroke and Their Management: State of Knowledge, Neuroscience & Medicine, Vol 3 (83-89).
  • Moorley, C., Cahill, S., Tunariu, A. & Scott, O. (2014). Impact of stroke: a functional, psychological report of an inner-city multiracial population, Primary Health Care 24: 4 , 26 -34.
  • Neagoe, M. A. (2013). Cerebrovascular accidents – Public Health Issue, Acta Medica Transilvanica, Vol. 18 Issue 3, p210-213. 4p.
  • Website: http://strokesupport.eu/

 

Articol redactat de Sorina Iancu, voluntar Egosano.

Sursa foto: http://www.pinterest.com